Definiția cu ID-ul 948933:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bătălău, bătălăi, s.n. – (reg.) Băț prevăzut cu un mănunchi de nuiele la un capăt, pentru bătut laptele prins (Strâmtura). – Din bate (< lat. pop. battere = lat. battuere „a bate, a lovi”) + suf. -ălău (Scriban, DLRM, MDA).