calotă sf [At: KLOPȘTOCK, F. 138 / Pl: ~te / E: fr calotte] 1 Fiecare dintre cele două părți obținute prin secționarea unei sfere cu un plan. 2 Boltă a cărei suprafață interioară are, în secțiune, forma unui semicerc. 3 (Prc) Boltă de tunel. 4 (Prc) Partea superioară a unei excavații. 5 Partea de sus a pistonului la motoarele cu ardere internă. 6 (Pex) Piesă tehnică asemănătoare cu o calotă (1) sferică. 7 Partea de deasupra a unei pălării care acoperă capul și este mărginită de boruri. 8 Tichie care acoperă creștetul capului. 9 (Îs) ~ craniană Partea superioară a cutiei craniene. 10 (Îs) ~ de gheață Masă de gheață care acoperă porțiuni mari în regiunile polare sau părțile superioare ale munților înalți.