Definiția cu ID-ul 1292337:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cantarig, cantarige, s.n. (reg.; înv.) 1. Cumpăna de la fântână: „…în capătul satului a dat de o fântână cu cantarig” (Bilțiu, 1999: 284). 2. Cârligul de la fântână. – Var. al lui hantarig.