Definiția cu ID-ul 428821:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
capriciu (capricii), s. n. – Dorință trecătoare, toană. – Mr. căpriciu. It. capriccio, de unde și ngr. ϰαπρίτιο (› mr.). – Der. capricios, adj.