CASĂ s. 1. clădire, construcție, imobil, zidire, (înv.) ziditură. (O ~ modestă.) 2. adăpost, așezare, cămin, domiciliu, locuință, sălaș, (reg.) sălașnă, (Transilv., Ban. și Bucov.) cortel, (înv.) locaș, mutare, mutat, odaie, sat, sălășluință, sălășluire, ședere, șezămînt, șezut, (fig.) bîrlog, cuib, culcuș. (Unde își are ~?) 3. (BIS.) casa Domnului = biserică, (înv.) sfinție, sfințire. 4. (FIN.) casă de amanet = lombard. 5. (MED.) casă de nebuni = balamuc, ospiciu, casă de sănătate; casă de sănătate = a) sanatoriu; b) balamuc, ospiciu, casă de nebuni. 6. casă de prostituție = bordel, lupanar, casă de toleranță, (înv.) tractir; casă de toleranță = bordel, lupanar, casă de prostituție, (înv.) tractir. 7. (TIPOGR.) (rar) caște. (~ de litere.) 8. cămin, familie, (rar) menaj. (Are ~ grea.) 9. (IST.) dinastie. (Regi din ~ capețiană.) 10. căsătorie, căsnicie, menaj, (livr.) mariaj, matrimoniu, (rar) gospodărie, (pop.) însoțire, (înv.) maritagiu, (grecism înv.) sinichesion. (Are o ~ fericită.)