catastrofă sf [At: GHICA, S. 115 / V: (nob) ~of sn / Pl: ~e / E: fr catastrophe, lat catastropha, ngr ϰαταστροφα „întoarcere”] 1 Întâmplare neașteptată, tragică și dezastruoasă Si: nenorocire Vz cataclism. 2 (Lit; pex) Eveniment decisiv, care duce la deznodământul tragic al acțiunii.