Definiția cu ID-ul 8262:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CHELĂLĂIALĂ, chelălăieli, s. f. Sunet tânguitor și repetat scos de câini sau rar, de alte animale; chelălăit, scheunat, chelălăitură. [Pr.: -lă-ia-] – Chelălăi + suf. -eală.