chibzuire sf [At: CONACHI, P. 296 / V: ~ipz~ / Pl: ~ri / E: chibzui] 1 Chibzuință (1). 2 (Înv; îs) Cameră de ~ Cameră de consiliu (a judecătorilor). 3 (Înv; îe) A sta în ~ A sta în cumpănă. 4 Socotință. 5 (Îs) Bună ~ Meditare, cumpănire adâncă. 6 (Îlav) Cu (bună) ~ Cu judecată Si: chibzuit, cumpătat. 7 Punere la cale Si: aranjament, plan, dispoziție. 8 Sfat.