chiomp, chioampă a [At: I. CR. VI, 135 / V: (reg) ~mb, ~oambă, ciomb, cioambă, chiom, ~oamă, schiomb, ~oambă / Pl: ~i, ~oampe / E: nct cf mg tömpe, tompa] (Reg) 1 Neatent. 2 Prost. 3 Care face fapte nesocotite. 4 Netot. 5 Împiedicat. 6 Neputincios. 7 Care abia-și mișcă mâinile și picioarele. 8 Șchiop. 9 Cu piciorul zdrobit. 10 Care nu vede foarte bine. 11 Care n-are vederi clare. 12 Miop. 13 (Spc; prin apropiere de chior) Chior (15). 14 Care se uită chiorâș. corectat(ă)