CINCILEA, CINCEA num. ord. (Precedat de articolul «al», «a») Care se află între al patrulea și al șaselea. Al cincilea copil. A cincea zi. ▭ Coloana a cincea v. coloană. ◊ Expr. A fi a cincea roată la car (sau la căruță) = a fi de prisos. ◊ (Substantivat) Apoi venea al patrulea ș-al cincilea, cu scorneli, care mai de care mai încornorate. DELAVRANCEA, H. T. 105.