cinecenaclu s. n. (cinem.) ◊ „Un cinecenaclu? Da, adică un atelier de creație al cineaștilor amatori, izvorât, credem, din necesitățile actuale ale mișcării de cine-club de o amploare fără precedent, azi [...]” Cont. 10 II 78 p. 8. ◊ „Substanțială, interesantă, dezbaterea din cadrul cinecenaclului «Contemporanul» de vinerea trecută.” Cont. 24 XI 78 p. 8; v. și 5 X 79 p. 11 (din cine- + cenaclu)