ciocoi² sm [At: NECULCE, ap. LET. II, 310/6 / Pl: ~ / E: cioacă² + -oi] 1 (Înv; om) Mascul al cioacii. 2 (Orn; reg) Corb. 3 (Orn; reg) Ciocârlie. 4 (Orn; reg) Ciocârlie moțată. 5 (Orn; reg) Ciocârlan (2). 6 (Înv; Mol; Buc) Servitor domnesc care ținea la curte papucii și meșii boierilor. 7 (Înv) Fecior care-l însoțea pe domnitor la plimbare pe jos sau în trăsură, stând în spatele trăsurii Cf lacheu, valet. 8 Om slugarnic. 9 (Iuz) Boier parvenit. 10 (Iuz) Arendaș. 11 (Iuz) Boier îmbrăcat nemțește. 12 (Iuz) Funcționar particular al boierilor. 13 (Iuz) Perceptor. 14 (Prt) Asupritor. 15 (Prt) Hoț. 16 (Pop; îe) A sta ~ A sta dus pe gânduri. 17 (Pop; îe) A se băga Ia ~ A se angaja pe moșia boierească (pentru arături). 18 (îc) ~-gulerat Ciocoi de la oraș. 19 (Dep; iuz) Membru al partidului conservator. 20 (Pex; iuz) Boier.