O definiție pentru circumcluzie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIRCUMCLUZIE s. f. (med.) comprimare a unei artere cu ajutorul unui fir de sârmă. (după lat. circumcludere, a încercui)
Intrare: circumcluzie
circumcluzie substantiv feminin
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
circumcluzie, circumcluziisubstantiv feminin
- 1. Comprimare a unei artere cu ajutorul unui fir de sârmă. MDN '00
etimologie:
- circumcludere, a încercui MDN '00