Definiția cu ID-ul 439152:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cișmea (cișmele), s. f. – Fîntînă (se spune numai despre fîntînile construite artificial). – Megl. ceșmă. Tc. çeșme (Cihac, II, 560; Roesler 609; Șeineanu, II, 135; Lokotsch 402; Ronzevalle 76); cf. ngr. τζεσμές, bg. češma, sb. česma.