CLARIFICA, clarific, vb. I. Tranz. (Cu privire la manifestări ale gîndirii, la situații, împrejurări) A face clar, a lămuri, a desluși, a limpezi. I. V. Stalin în «Marxismul și problemele lingvisticii» a clarificat problema legăturii dintre limbă și societate. ▭ Meritul istoric al Congresului al V-lea al P. C. R. constă în faptul că a clarificat problemele fundamentale care se puneau în fața partidului, a proletariatului din Romînia, a lămurit caracterul revoluției din Romînia și forțele ei motrice și a stabilit sarcinile organizatorice principale ale partidului în etapa dată. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 61.