Definiția cu ID-ul 949711:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
clocotici, s.m., pl. – (reg.) 1. Zurgălău, clopoțel: „Pe macauă, chemătorii-și pun clocotici și cipci” (Memoria, 2004-bis: 1.225). 2. (bot.) Plantă cu flori galbene și frunze late (Rhinanthus alpinus). – Cf. srb. klokočika (Scriban, DEX, MDA).