COBORÎRE. Subst. Coborîre, coborîș, descindere, descensiune (livr.). Cădere, prăbușire, prăbușeală, prăvălire, prăval (rar); surpare, năruire, dărîmare; prăpăstuire, rostogolire, rostogol, rostogolit. Avalanșă, torent, lavină; cascadă, cataractă, duruitoare, săritoare (înv.), urlătoare, niagară (rar). Aterizare, aterizaj; amerizare, amerizaj; aselenizare, alunizare; amartizare. Debarcare; parașutare; descălecare, descălecat. Cădere, picaj, picat, picare. Scufundare, scufundătură, scufundiș (rar), cufundare, afundare. Aplecare, înclinare, înclinație. Pogorîș (înv. și arh.), pantă, povîrniș, coastă, coborîre, coborîș, prăvăliș (pop.). Săniuș, derdeluș. Adj. Coborîtor, descendent, descensiv (livr.); căzător; prăvălatic (rar); scufundător (rar). Picat, prăvălit, prăbușit; înclinat, aplecat; doborît, trîntit, răsturnat; surpat, dărîmat, năruit. Vb. A (se) coborî, a pogorî (înv. și arh.), a descinde, a se da jos; a sări cu parașuta; a cădea, a pica, a se povîrni, a se prăvăli; a se surpa, a se nărui, a se prăbuși, a se rostogoli, a se prăpăstui; a cădea ca o piatră. A ateriza; a ameriza; a aseleniza, a aluniza; a amartiza. A debarca; a descăleca. A se scufunda, a se afunda, a merge la fund. Adv. În jos, jos; de sus în jos; în aval; de-a rostogolul. V. curgere, mișcare, pantă, sosire.