colb, colburi, s.n. (reg.) 1. Praf; pulbere de pe drum. 2. Pulbere fină de făină care se formează în timpul măcinatului și care se depune pe pereți și pe toate obiectele din moară; pospai. 3. (în expr.) Colb tare = praf de pușcă. 4. Medicament, pulbere (Maram. Nord: Strâmtura). ■ (top.) Colbul, pârâu în Borșa (ref. la praful rezultat prin strivirea minereurilor în ștampe) (Mihali, 2015: 69). ■ Termen specific subdialectului moldovenesc (Tratat, 1984: 231). – Din rus. kolob (MDA).