opțiuni
  • info

6 definiții pentru compromisoriu

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMPROMISORIU, -IE, compromisorii, adj. (Livr.) Care este în legătură cu un compromis. ◊ Judecată compromisorie = judecată pronunțată de arbitri. Clauză compromisorie = clauză a unui contract prin care se menționează că dificultățile survenite în executarea lui vor fi rezolvate de arbitri. – Din fr. compromissoire.

COMPROMISORIU, -IE, compromisorii, adj. (Livr.) Care este în legătură cu un compromis. ◊ Judecată compromisorie = judecată pronunțată de arbitri. Clauză compromisorie = clauză a unui contract prin care se menționează că dificultățile survenite în executarea lui vor fi rezolvate de arbitri. – Din fr. compromissoire.

COMPROMISORIU, -IE adj. Care este în legătură cu un compromis. ◊ Judecată compromisorie = judecată pronunțată de arbitri; clauză compromisorie = clauză a unui contract prin care se stipulează că dificultățile care ar putea surveni din executarea lui urmează să fie rezolvate de arbitri. [Pron. -riu. / cf. fr. compromissoire].

COMPROMISORIU, -IE adj. în legătură cu un compromis. ◊ clauză -ie = clauză a unui contract prin care cele două părți se angajează a supune arbitrilor eventualele contestații. (<fr. compromissoire)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

compromisoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. compromisorie (desp. -ri-e); pl. m. și f. compromisorii

compromisoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. compromisorie (-ri-e); pl. m. și f. compromisorii

compromisoriu adj. m. [-riu pron. -rĭu], f. compromisorie (sil. -ri-e); pl. m. și f. compromisorii

Intrare: compromisoriu
compromisoriu adjectiv
  • pronunție: compromisorĭu
adjectiv (A109)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compromisoriu
  • compromisoriul
  • compromisoriu‑
  • compromisorie
  • compromisoria
plural
  • compromisorii
  • compromisoriii
  • compromisorii
  • compromisoriile
genitiv-dativ singular
  • compromisoriu
  • compromisoriului
  • compromisorii
  • compromisoriei
plural
  • compromisorii
  • compromisoriilor
  • compromisorii
  • compromisoriilor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

compromisoriu, compromisorieadjectiv

  • 1. livresc Care este în legătură cu un compromis. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Judecată compromisorie = judecată pronunțată de arbitri. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.2. Clauză compromisorie = clauză a unui contract prin care se menționează că dificultățile survenite în executarea lui vor fi rezolvate de arbitri. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.