CONCENTRARE, concentrări, s. f. Acțiunea de a (se) concentra și rezultatul ei. ♦ (Ec. pol.) Concentrarea capitalului = acumularea capitalului, v. acumulare. Lagăr de concentrare = loc în care, în regimurile reacționare, sînt închiși și izolați cetățenii considerați periculoși regimului.