CONCEPE, concep, vb. III. I. Tranz. 1. A imagina, a proiecta, a gîndi ceva nou. Marx a conceput societatea comunistă. 2. A-și face o idee (despre ceva), a pricepe, a înțelege. Selecția nu se poate concepe fără un criteriu. IBRĂLEANU, SP. CR. 220. ◊ Loc. adv. De neconceput = de neînțeles, de neimaginat; imposibil. Progresul tehnic este. de neconceput fără o grijă permanentă pentru raționalizatori, inventatori, inovatori în producție, care împing înainte tehnica și perfecționează metodele de muncă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2626. 3. A exprima în anumiți termeni, a formula într-un amumit fel. A concepe o scrisoare de răspuns. II. Intranz. (Despre femei) A rămîne însărcinată, a zămisli (un copil).