CONDUCĂTOR, -OARE, conducători, -oare, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Care conduce, de conducere. 2. (Despre corpuri, în expr.) Bun (sau rău) conducător = care are însușirea de a transmite (sau de a nu transmite) căldura sau electricitatea. II. S. m. și f. Persoană sau organ care conduce; șef politic și ideologic al unui partid; persoană care conduce o instituție, o întreprindere etc. – Din conduc (prez. ind. al lui conduce) + suf. -ător.