CONSTITUTIV, -Ă, constitutivi, -e, adj. Care intră în compunerea unui lucru, reprezintă un element important din structura lui, face parte din esența lui. Meritele nepieritoare ale lui Engels în «Anti-Duhring» constau în dezvoltarea strălucită într-o formă sistematică a celor trei părți constitutive ale marxismului-filozofia, economia politică și socialismul. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 360, 2/1. Natura intră ca element constitutiv în multe din poeziile lui Coșbuc. GHEREA, ST. CR. III 296.