Convențiune f. Convențiunea națională, adunarea reprezentativă a revoluțiunii franceze, care condamnă pe Ludovic XVI, proclamă republica și rezistă victorios Europei coalizate (1792-1795); Convențiunea dela Balta-Liman, între Rusia și Turcia, după care se numiră Domni pe 7 ani (1849); Convențiunea dela Paris (1858), între Turcia și celelalte Puterii prevăzu unirea administrativă a Principatelor Române, completată de Statutul decretat în 1864 de Cuza. Convențiunea dela Paris formă legea fundamentală a Țării până la promulgarea Constituțiunii în 1866.