Definiția cu ID-ul 1244675:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CORN s.n. (Mold.) (Fig.) Însemn al puterii, al biruinței. A: Dumnezeu ce-mi este corn de mîntuință. DOSOFTEI, PS. Ca un mare corn al credincioșilor s-au înălțat pre cruce fiiul tău. AR, 75r. Cela ce-ai înălțat cornul credincioșilor. SP, 16r; cf. PSEUDO-COSTIN. // B: Ai înălțat cornul credincioșilor. MINEIUL (1776). Etimologie: lat. cornu.