Definiția cu ID-ul 441735:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
coroi (coroi), s. m. – Șoim (Falco nisus). – Var. corui, curui. Mag. karoly (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Cihac, II, 493; DAR; Gáldi, Dict., 122). – Der. coroiat (var. Mold., coroietic), adj. (încovoiat, acvilin); coroia, vb. (a încovoia).