costa [At: (a. 1816) IORGA, S. D. XII, 172/31 / V: cus~ / Pzi: costă (reg) coastă, ~tează / E: it costare, ger kosten] 1 vt (D. obiecte) A se putea obține prin plata contravalorii (în bani) Si: a face, a prețui, a ține, a valora, (înv) a costălui (1), a costisi (1). 2 vt (Îe) Ce mă ~ă? De ce să nu încerc (să fac un lucru)? 3 vt (Îae) Nu risc nimic. 4 vi A avea o valoare în bani Si: a prețui, (înv) a costălui (2), a costisi. 5 vi A fi scump. 6 vi A avea un echivalent valoric, altul decât banii Si: (înv) a costălui (5), a costisi (5). 7 vt(a) A se plăti cu ceva Si: (înv) a costălui (6), a costisi. 8 vt A produce o pagubă Si: (înv) a costălui (7), a costisi (7). 9 vt (Fig) A produce o suferință. 10 vt (Fig) A supăra pe cineva. 11 vi A fi greu de făcut. 12 vt (Îe) Nu mă ~ă nimic Nu-mi cere nici un efort.