Definiția cu ID-ul 913609:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COVATĂ, coveți, s. f. 1. Albie, copaie. Pe iazul cela era o covată cu fața-n jos. EMINESCU, L. P. 210. ◊ Expr. A băga (pe cineva) sub covată = a întrece (pe cineva), a-l învinge, a-l birui. Privighetoarea, prin cîntecul ei, a băgat sub covată pe ceilalți doi cîntăreți. MARIAN, O. I 247. 2. (La moară) Ladă de scînduri în care curge făina în timpul măcinatului. Roata se-nvîrte nebună! Eu stau la covată și cînt. Dar singură eu știu ce cînt. COȘBUC, P. I 64. -Pl. și: covăți (CREANGĂ, A. 8, I. IONESCU, M. 687).