CRESTĂTURĂ (pl. -turi) sf. 1 Faptul de a cresta; rezultatul acestei acțiuni ¶ 2 Tăietură lungăreață, în muchi, în colțuri, etc.: pe fața lui Radu erau crestături ca de cuțit (VLAH.) ¶ 3 Dăltuitură, scobitură ¶ 4 🐑 Tăietură specială, de diferite forme, ce face ciobanul la una din urechile fie cărei oi (cînd e mică), în semn de recunoaștere (🖼 1571) ¶ 5 Deschizătură lungăreață, scobitură (în piatră, în zid): catul de jos al caselor abia avea ... cîte o ~ pe unde să intre aerul în beciurile-i boltite (ODOB.).