CREȘTERE, creșteri, s. f. Acțiunea de a crește. 1. Dezvoltare, mărire treptată. Creșterea părului. 2. (Determinat de obicei prin «de cadre» sau «a cadrelor» ) Ridicarea nivelului politic și ideologic sau a -calificării profesionale a cadrelor; formare de cadre noi. Trebuie să se acorde o atenție deosebită muncii de creștere a cadrelor. 3. Sporire, mărire a numărului, a volumului, a puterii, a importanței unui lucru, a unui eveniment etc. Creșterea; sau scăderea plusvalorii este totdeauna urmarea și niciodată cauza creșterii sau scăderii corespunzătoare a valorii forței de muncă. MARX, C. I 472. O problemă de cea mai mare însemnătate pentru consolidarea și dezvoltarea gospodăriei colective este creșterea permanentă a fondului de bază al. gospodăriei colective. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 27. Mecanizarea agriculturii, pătrunderea largă a culturii în sate, dezvoltarea schimbului între oraș și sat, întărirea cooperației vor duce la o creștere simțitoare a nivelului. material și cultural al țărănimii muncitoare. REZ. HOT. I 299. O dată cu creșterea continuă a producției, cu sporirea veniturilor obștești, se deschid noi perspective de ridicare a nivelului de trai material și cultural al colectiviștilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2755. Vîntul de la sud șușuia cu creșteri și coborîri. SADOVEANU, B. 125. ♦ (Despre ape) Sporirea volumului de apă, ridicarea nivelului apei. 4. Educație. Unii... numeau pe cei bătrîni: «rugini... ișlicari, strigoi» și cîte li mai venea în minte, după cum li era și creșterea. CREANGĂ, A. 153. Lența... a primit o creștere care-o va opri totdeauna de a se abate din calea bunei-cuviinți. ALECSANDRI, T. 1432. ◊ Loc. adj. ◊ (Despre oameni) Fără creștere = fără educație, rău crescut. 5. Prăsire. Pentru gospodăriile agricole colective, creșterea animalelor înseamnă un izvor înseninat de venituri, care contribuie la mărirea avutului obștesc al gospodăriei. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2678. Terențiu Varrone... ne vorbește pre larg despre creșterea și îngrășarea acestui soi de păsări. ODOBESCU, S. III 26.