Definiția cu ID-ul 950002:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cuminecătură, cuminecături, s.f. – (bis.) Ritual religios care constă în gustarea de către credincioși a pâinii și vinului, după ce în prealabil enoriașul s-a spovedit; euharistie, împărtășanie, grijanie. – Din cumineca + suf. -ătură (Scriban, DEX, MDA).