CURSIV, -Ă, cursivi, -e, adj. 1. (Despre scriere sau vorbire) Curgător, ușor, fluent. Scris cursiv. Vorbire cursivă. ◊ (Adverbial) Vorbește cursiv mai multe limbi străine. 2. (Despre caractere de tipar) Care imită scrisul de mînă, aplecat spre dreapta; italic. Gravat cu litere latine cursive fine. ODOBESCU, S. I 459. ◊ (Substantivat) Exemplele din acest dicționar sînt tipărite cu cursive.