Definiția cu ID-ul 27629:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CURĂTURĂ, curături, s. f. 1. Loc într-o pădure, curățat de arbori, de mărăcini etc. pentru a putea fi cultivat. 2. Deal sau povîrniș acoperit cu vii. – Din cura2 + suf. -(ă)tură