Definiția cu ID-ul 909256:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÎTVA, CÎTĂVA, cîțiva, cîteva, num. nehot. Un număr mic, o cantitate mică, nu mult, puțin. Cît îmi sînt de urîte unele dobitoace, Cum lupii, urșii, leii, și alte cîteva. Care cred despre sine că prețuiesc ceva. ALEXANDRESCU, P. 67. ◊ (Mai ales cu valoare adjectivală) Cîțiva oameni își scoaseră pălăriile din cap. DUMITRIU, V. L. 15. Purcelul... răstoarnă cîteva oale cu rîtul. CREANGĂ, P. 81. Îi mai sărută de cîteva ori pe amîndoi. CREANGĂ, P. 199. ◊ Loc. adv. Cîtva timp sau cîtăva vreme = puțin timp, puțină vreme. Mă întorc peste cîtva timp. Voi sta acolo cîtăva vreme. ◊ (Precedat de prep. «de», «pe», «în», «pentru» care determină un sens nou) De cîtva timp n-a mai venit pe la noi.De cîtva timp încoace îți stau gogoașele în gît. ALECSANDRI, T. 135. ♦ (Adverbial) Puțin. [Rîul] intră într-un zăvoi de plute... tinde, întîrziindu-se cîtva sub umbră, e apucat... de zăgazurile de la moara pitarului. MACEDONSKI, O. III 3. Hotărî a mai merge cîtva. ISPIRESCU, L. 357. Abia daca într-acel haos de idei străine subiectului și de versuri anevoioase ne mai deșteaptă cîtva descrierea furtună. ODOBESCU, S. III 90. ◊ (În limba literară mai ales în loc. adv.) Întru cîtva = în parte, în oarecare măsură. Dac-am auzit așa, am zis și eu în gîndul meu, că are întrucîtva dreptate maica. CREANGĂ, P. 116.