CĂRPĂNOS, -OASĂ, cărpănoși, -oase, adj. Zgîrcit, avar. Moș Alisandru Panțîru primi totuși banii cu plăcere, ca un om strîngător și cărpănos ce se afla. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 6/6. Și-i cuprinde ciuda pe viață, pe meșterul cărpănos, pe sărăcia lor. PAS, Z. I 35. ◊ (Substantivat) Și moș Vasile era un cărpănos ș-un pui de zgîrie-brînză, ca și mătușa Mărioara. CREANGĂ, A. 50.