CĂRUȚĂ, căruțe, s. f. 1. Vehicul de forma carului, dar mai mic și mai ușor, tras de obicei de cai. ◊ Expr. A se lăsa de căruță = a renunța la un lucru sau la o treabă începută. A rămîne de căruță = a pierde o ocazie; a rămîne în urmă. 2. Cantitate dintr-o povară, cîtă se poate încărca într-o căruță (1). – Din car + suf. -uță.