căzătură sf [At: DOSOFTEI, PS. 33 / Pl: ~ri / E: cădea + -(ă)tură] 1 Cădere. 2 Necaz. 3 Nenorocire. 4 Deșeu. 5-6 (Dep) Om (sau animal) bătrân și neputincios Si: hodorog, tombateră. 7 Persoană ruinată. 8 (Lpl) Copaci rupți de vânt și căzuți unul peste altul, printre care cresc zmeurișuri. 9 (Fig) Persoană decăzută moral.