cățelandru, ~ră smf [At: COSTINESCU / V: cățăl~, ~ră / Pl: ~i / E: cățel + -andru] 1 Cățel care nu mai este pui, dar nici nu a ajuns la maturitate Si: cățelan. 2 Cățel apreciat pentru calitățile sale. 3 Câine de stână. 4-5 Pui (mărișor) de vulpe. 6 Expresie de dezmierdare adresată copiilor. 7 (Mun) Băiețandru. 8 (Fig) Persoană care se amestecă în toate. 9 (Fig) Lingușitor. 10 (Fig) Persoană care vorbește mult Si: palavragiu.