DAIREA, dairele, s. f. Instrument muzical alcătuit dintr-un cerc lat de lemn împodobit cu clopoței și acoperit, în partea superioară, cu o piele bine întinsă, pe care se bate cu degetele. V. tamburină. Tarafurile cîntau din toate puterile, zbîrnîind și sunînd din dairele. CARAGIALE, P. 156. De jur împrejurul lui, niște tinere curtene, unele cu harfe, altele cu alăute și dairele, gata să înceapă a cînta, și toate de o frumusețe nespusă. CARAGIALE, O. III 67. – Pronunțat: dai-rea. – Variante: daira (IOSIF, V. 80, ODOBESCU, S. III 111), daierea (ISPIRESCU, U. 44) s. f.