Definiția cu ID-ul 444326:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
defect (defecte), s. n. – Cusur, imperfecțiune. Lat. defectus (sec. XIX). – Der. defectuos, adj., din fr. défectueux; defectuozitate, s. f.; defectibil, adj., din fr. défectible; defectiv, adj., din fr. défectif.