degenerare sf [At: ARISTIA, PLUT. / Pl: ~rări / E: degenera] 1-8 Pierdere (totală sau) parțială a unor însușiri (morfologice sau) funcționale caracteristice genului sau speciei, în urma acțiunii unor factori (de mediu sau) ereditari Si: degenerat¹ (1-8), (înv) degenerație (1-8). 9-12 (Fig) Schimbare în (mai) (rău sau) în (mai) grav, pierzând caracterul inițial Si: degenerat¹ (9-12). 13-14 (Fig) Ajungere într-o stare (mai) rea Si: decădere, degenerat¹ (13-14).