deretica [At: PSALT. 89/34 / V: ~teca, direteca, dir~, diritica, ~răt~, dirăt~^[1], dărăt~, dărăteca, ~rădica, ~redica, ~ridica, dirădica, diridica, derdica, dirdica, drădica / Pzi: ~etic / E: lat deradicare] 1 vt (Înv) A înlătura, a face să dispară. 2 vt (Înv) A scăpa (de)..., a elibera (de)... 3 vt (Înv) A dărui. 4 vi A face ordine și curățenie prin casă. 5 vt A pune ceva în ordine Si: a aranja. 6 vi (Buc) A umbla (sau a da o raită) prin împrejurimi.