deschide (deschid, deschis), vb. – 1. A da la o parte ceva care închide. – 2. A începe, a face începutul, a porni. – 3. A stîrni, a ațîța, a stimula. – 4. A găuri, a perfora. – 4. bis (Refl.) A deveni mai deschis, a se face mai luminos. – Mr., megl. dișcl’id, istr. rescl’id. Lat. dĭsclūdĕre (Pușcariu 509; Candrea-Dens., 368; Tiktin), cf. it. dischiudere, prov. desclaure. – Der. deschis, adj. (dat la o parte; neacoperit, dezvelit; limpede; inteligent, franc; sincer; adv., în mod limpede, în mod sincer); deschizător, adj. (care deschide); deschizătură, s. f. (loc liber prin care poate pătrunde sau se poate vedea ceva; trecere). Cf. închide.