desciocăla [At: CREANGĂ, O. 278 / V: (pop) deciocola, ~coli, disci~ / Pzi: ~lez / E: des- + (în)ciocăla] (Reg) 1 vt A desface cocenii de pe porumb și a curăța pănușele de pe coceni. 2-3 vtr A (se) desprinde carnea de pe oase (prin fierbere). 4 vt (C.i. o căruță, o mașină sau alt mecanism) A demonta. 5-6 vtr (Rar) A (se) dezbrăca.