DESCOMPUS, -Ă, descompuși, -se, adj. 1. (Despre materii organice) Intrat în descompunere, putrezit, alterat. 2. Fig. (Despre om sau despre fața omului) Care are caracterul, înfățișarea, trăsăturile deformate. Învins, descompus, Andrei se prăbușește a doua oară. CAMIL PETRESCU, T. I 109.