descrunta [At: C. PETRESCU, C. V. 7 / Pzi: descrunt / E: des- + [în]crunta] 1-2 vtr (D. ochi, sprâncene, față etc.) A(-și) îmblânzi privirea, expresia aspră, încruntată a feței. 3-4 vtr A(-și) descreți fruntea. 5 vt (Mpp; c.i. persoane) A vindeca de un fel de paralizie a ochilor.