Definiția cu ID-ul 950106:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
descăța, descăț, vb. tranz., refl. – (reg.) A (se) desface, a (se) despărți: „Da-oi slujbe la popa / Să mă pot eu descăța” (Papahagi, 1925: 264). – Cuv. autohton (Russu); din des- + (a)căța (< cață „băț cu cârlig”).