opțiuni
  • info

2 intrări

19 definiții

din care

Explicative DEX

DEZAXAT, -Ă, dezaxați, -te, adj. 1. (Despre axe) Care s-a deplasat din poziția normală. 2. Fig. (Despre oameni; adesea substantivat) Dezechilibrat moral (și mintal). – V. dezaxa.

DEZAXAT, -Ă, dezaxați, -te, adj. 1. (Despre axe) Care s-a deplasat din poziția normală. 2. Fig. (Despre oameni; adesea substantivat) Dezechilibrat moral (și mintal). – V. dezaxa.

dezaxat, ~ă [At: TITULESCU, D. 720 / Pl: ~ați, ~e / E: dezaxa] 1 a (D. corpuri sau părți ale lor) Care s-a abătut de la o axă (normală) dată. 2-3 smf, a (Fig) (Persoană) care se abate de la linia normală de comportare, pierzându-și echilibrul moral (și mintal). 4 (Fig; d. mintea, manifestările etc. oamenilor) Care trădează o persoană dezaxată (3).

DEZAXAT, -Ă, dezaxați, -te, adj. 1. (Tehn.) Cu axa scoasă sau sărită din poziția ei normală. 2. Fig. (Despre oameni) Deviat de la linia normală de conduită în viață, dezechilibrat, dezorientat; tulburat mintal. Mioara se uită mereu la el, dezaxată. CAMIL PETRESCU, T. II 51.

DEZAXAT, -Ă adj. (adesea s.) (Despre oameni) Dezechilibrat; tulburat mintal. [< dezaxa].

DEZAXAT, -Ă adj. 1. deplasat de pe axă. 2. dezechilibrat; iresponsabil, tulburat mintal. (< dezaxa)

DEZAXA, dezaxez, vb. I. 1. Tranz. A deplasa o axă din poziția ei normală. ◊ Refl. Osia s-a dezaxat. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A se abate de la linia normală de conduită; a-și pierde echilibrul moral (și mintal). – Din fr. désaxer.

DEZAXA, dezaxez, vb. I. 1. Tranz. A deplasa o axă din poziția ei normală. ◊ Refl. Osia s-a dezaxat. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A se abate de la linia normală de conduită; a-și pierde echilibrul moral (și mintal). – Din fr. désaxer.

dezaxa [At: DM / Pzi: ~xez / E: fr désaxer] 1-2 vtr (D. axe) A(-și) schimba poziția, deplasându(-se) din poziția normală. 3 vr (Fig; d. oameni) A se abate de la linia normală de conduită. 4 vr (Fig; d. oameni) A-și pierde echilibrul moral (și mintal).

DEZAXA, dezaxez, vb. I. 1. Tranz. (Tehn.) A deplasa o axă din poziția ei normală. 2. Refl. Fig. (Despre persoane) A părăsi linia normală a conduitei; a-și pierde echilibrul moral (și mintal).

DEZAXA vb. I. 1. tr. A schimba o axă din poziția ei obișnuită. 2. refl. (Fig.; despre oameni) A se dezechilibra, a se scrînti, a se sminti. [Cf. fr. désaxer].

DEZAXA vb. I. tr., refl. a(-și) schimba poziția astfel încât axa să nu mai fie în poziția ei obișnuită. II. refl. (fig.; despre oameni) a se dezechilibra (mintal), a se scrânti, a se sminti. (< fr. désaxer)

A SE DEZAXA mă ~ez intranz. 1) (despre obiecte fixe) A-și schimba poziția, deplasând poziția normală a axei. 2) fig. (despre persoane) A-și pierde echilibrul moral sau mintal;a se dezechilibra. /<fr. désaxer

A DEZAXA ~ez tranz. A face să se dezaxeze. /<fr. désaxer

Ortografice DOOM

dezaxa (a ~) (desp. de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 1 sg. dezaxez, 3 dezaxează; conj. prez. 1 sg. să dezaxez, 3 să dezaxeze

!dezaxa (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezaxează

dezaxa vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezaxez, 3 sg. și pl. dezaxează

Sinonime

DEZAXAT adj. v. dezechilibrat, tulburat, zdruncinat.

dezaxat adj. v. DEZECHILIBRAT. TULBURAT. ZDRUNCINAT.

DEZAXA vb. v. dezechilibra, tulbura, zdruncina.

dezaxa vb. v. DEZECHILIBRA. TULBURA. ZDRUNCINA.

Intrare: dezaxat
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezaxat
  • dezaxatul
  • dezaxatu‑
  • dezaxată
  • dezaxata
plural
  • dezaxați
  • dezaxații
  • dezaxate
  • dezaxatele
genitiv-dativ singular
  • dezaxat
  • dezaxatului
  • dezaxate
  • dezaxatei
plural
  • dezaxați
  • dezaxaților
  • dezaxate
  • dezaxatelor
vocativ singular
  • dezaxatule
  • dezaxate
  • dezaxată
  • dezaxato
plural
  • dezaxaților
  • dezaxatelor
Intrare: dezaxa
  • silabație: de-za-xa, dez-a-xa info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezaxa
  • dezaxare
  • dezaxat
  • dezaxatu‑
  • dezaxând
  • dezaxându‑
 singular plural
  • dezaxează
  • dezaxați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezaxez
 (să)
  • dezaxez
  • dezaxam
  • dezaxai
  • dezaxasem
a II-a (tu)
  • dezaxezi
 (să)
  • dezaxezi
  • dezaxai
  • dezaxași
  • dezaxaseși
a III-a (el, ea)
  • dezaxează
 (să)
  • dezaxeze
  • dezaxa
  • dezaxă
  • dezaxase
plural I (noi)
  • dezaxăm
 (să)
  • dezaxăm
  • dezaxam
  • dezaxarăm
  • dezaxaserăm
  • dezaxasem
a II-a (voi)
  • dezaxați
 (să)
  • dezaxați
  • dezaxați
  • dezaxarăți
  • dezaxaserăți
  • dezaxaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezaxează
 (să)
  • dezaxeze
  • dezaxau
  • dezaxară
  • dezaxaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezaxat, dezaxatăadjectiv

etimologie:
  • vezi dezaxa DEX '09 DEX '98 DN

dezaxa, dezaxezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.