DEZLIPIT, -Ă, dezlipiți, -te, adj. (Despre obiecte lipite, fixate, legate strîns de altele) Desfăcut, desprins. Plic dezlipit. ▭ Cădeți, cădeți voi frunze dezlipite, Pe cîmpul larg, în zbor, vă poarte vîntul. GOGA, C. P. 7. ♦ (Despre construcții lipite cu lut) Cu lipitura stricată. Casa ta e dezlipită, Mie-mi pare poleită. ALECSANDRI, P. P. 405.