diaboliza vb. I A acuza; a marginaliza ◊ „Dacă în imaginarul popular faptul de a fi diferit față de alte categorii, alteritatea e conotată negativ, dacă nu cumva e de-a dreptul diabolizată, în lumea culturii se poate imagina o alteritate seducătoare, fascinantă.” ◊ Rev. 22 37/93 p. 13. ◊ „De ce o serie de intelectuali [...] diabolizează marile nume ale culturii interbelice?” R.lit. 6/95 p. 14 (din fr. diaboliser)